SUNT
FOARTE INCANTATE DE ELE
ZILNIC STAU SI LE
PRIVESC..SUNT ASA CUMINTI ALE MELE..
AZI ERA CALD
SI TOT DESCHIDEAU GURA ..
LE-AM PREGATIT PUTINA UMBRA..
vineri, 21 iunie 2013
PREPELITE LA 5 SAPTAMANI
SUNT ZILNIC STAU SI LE AZI ERA CALD
sâmbătă, 15 iunie 2013
joi, 13 iunie 2013
DESPRE PREPELITE-ESTE O AFACERE RENTABILA CRESTEREA PREPELITELOR ?
ESTE O AFACERE RENTABILA CRESTEREA PREPELITELOR ?
Cresterea prepelitelor este una dintre afacerile deosebite pe care le puteti demara si dezvolta cu costuri si eforturi scazute, o afacere cu randament net superior altor afaceri. Cresterea pepelitelor se poate face ca o activitate de baza, ceea ce presupune un numar mare de prepelite ouatoare, crescute in ferme speciale (intre 5.000 si 10.000 de pasari), dar pot fi crescute si ca ocupatie anexa, pentru consumul propriu, in crescatorii familiale (intre 100 si 500 de pasari).
Unele din avantajele cresterii prepelitelor ar fi urmatoarele:
1) SPATIUL necesar amenajarii unei crescatorii nu este deloc o problema. Avand in vedere ca pe un metru patrat se pot creste pana la 120 de prepelite, insemna ca o crescatorie de casa poate fi amenajata intr-o cladire deja existenta - un grajd, pe un coridor, pe un balcon, etc. Pentru economisirea spatiului se pot folosi pana la 7 custi suprapuse. Singurele conditii ce trebuie asigurate sunt: pastrarea unei temperaturi relativ constante (intre 15° si 20° C), luminozitate, lipsa zgomotelor, a curentilor de aer si in general a tuturor factorilor de stres.
2) TIMPUL alocat ingrijirii prepelitelor este minim. Zilnic se administraza hrana si apa, se culeg oualele, la 1 - 2 zile se curata tavitele de dejectii. O atentie speciala trebuie acordata incubarii oualelor (intoarcerea oualelor in incubator de 2 - 3 ori in 24 de ore, umectarea oualelor din a 14-a zi de incubatie), si ingrijirii puilor (asigurarea unei temperaturi si furajari optime). O crescatorie de casa (500 de pasari) necesita un volum de munca putin mai mare, dar ingrijirea lor se poate face dupa terminarea serviciului.
3) COMERCIALIZAREA produselor obtinute din urma cresterii prepelitelor este usurata de faptul ca aceste produse sunt cu totul speciale. Astfel, oul de prepelita este o adevarata minune. Desi poate parea greu de grezut, avand in vedere dimensiunile mult mai mici ale oului de prepelita acesta contine de 5 ori mai mult fier, calciu, potasiu, zinc, de 6 ori mai multa viamina B6 si de 15 ori mai multa vitamina B2, decat oul de gaina. (vezi detalii in pagina Retete). Astfel, datorita continutului sau, oul de prepelita este foarte mult folosit in tratamentul naturist al unor boli, unele chiar foarte grave. Referitor la carnea acestor pasari, mentionam faptul ca este o carne de o calitate deosebita, fiind extrem de solicitata in marile restaurante. Tocmai de aceea si prepelitele salbatice sunt foarte mult cautate si apreciate de catre vanatori. Clientii pot fi consumatorii individuali sau firmele de alimentatie publica, restaurantele, magazinele si pietele agro-alimentare cu desfacere en-detail sau en-gros, si chiar firmele care exporta produse alimentare.
4) PROFITUL. Avand in vedere faptul ca la numai 40 de zile, prepelita ajunge la maturitate si incepe ouatul, productivitatea in cazul unor conditii optime de mediu si hrana, ajunge la circa 90 %, inseamna, in cazul unei crescatorii cu 500 de capete, o productie zilnica de 450 de oua. Costurile de productie sunt foarte mici, deoarece prepelita consuma foarte putina hrana (25 grame / 24 ore dintr-un furaj special care la aceasta ora este in jurul a 2.3 lei / kg). Alaturi de furaj mai este necesar ca in alimentatie sa se foloseasca si un complex polivitaminic buvabil, dar care este foarte accesibil. (cca 2 lei / zi pentru tot efectivul de 500 de capete). Alte cheltuieli mai sunt necesare pentru energia electrica (un bec econom de 15 W). Toate cheltuielile de productie nu depasesc deci 30 lei / zi pentru un efectiv de 500 de capete. Luand in considerare numai valorificarea celor 450 de oua, la un pret de 0.35 lei/ bucata, rezulta venituri zilnice de 157.5 de lei si un profit zilnic net de circa 127.5 de lei. Alaturi de oua un profit insemnat se poate scoate si din valorificarea carnii de prepelita, aceasta vanzandu-se la un pret destul de ridicat, se pot comercializa si oua de reproductie, pasarii vii, dar si dejectiile rezultate de la pasari, extreme de apreciate de cei care cultiva legume, flori, etc.
CARACTERISTICI SI AVANTAJE ALE CRESTERII PREPELITELOR
Cresterea prepelitelor in mici ferme proprietate personala prezinta urmatoarele caracteristici si avantaje:
1. Sunt necesare spatii reduse de crestere, prepelitele crescute in baterii de custi - permitand o mare incarcatura pe metru patrat (se recomanda amenajarea unor cladiri existente).
2. Cheltuieli cu echiparea crescatoriei si cu procurarea materialului matca, sunt de asemenea relativ mici.
3. Carnea si oualele de prepelita au calitati recunoscute, la un gust deosebit de apetisant, adaugandu-se si recomandarile medicale de consumare a acestor produse.
4. Carnea de prepelita este solicitata la export, iar piatra mondiala a acestui produs, este foarte favorabila.
Sunt necesare totusi unele masuri tehnico-organizatorice deosebite, pentru a ne feri de surprize.
1. Spatiile de crestere trebuie sa fie bine climatizate, calduroase, prepelitele nesuportand frigul si umezeala.
2. Furajele utilizate trebuie sa fie de cea mai buna calitate, ca valoare nutritiva si ca salubritate.
3. Este preferabila organizarea cresterii prepelitelor in flux continuu (reproductie, incubatie, productie de carne si oua pentru consum, prelucrare produse) cu activitatea in tot cursul anului.
ORGANIZAREA CRESCATORIEI
Pot fi numeroase tipuri de crescatorii de prepelite, insa trei din acestea merita sa fie discutate:
a) Crescatorie mixta pentru oua si carne
b) Crescatorie profilata pe productie de carne
c) Crescatorie profilata pe productie de oua
La randul lor, crescatoriile pot avea un flux complet (reproductie, incubatie productie (carne-oua) : industrializare, desfacere), sau se pot limita numai la productia de carne sau oua de prepelita. Nici unul din aceste sisteme nu este contraindicat.
A. Crescatorie mixta pentru oua carne
Organizata in flux continuu, deci cu activitate egala in tot timpul anului respectiv crescatoria, de dimensiuni medii, va avea urmatoarele faze:
- Parinti:
- Tineret 0 - 6 saptamani cu 600 capete pe serie (nesexati)
- Adulti 7 - 34 saptamani cu 800 femele si 264 masculi
din care: 7 - 14 saptamani cu 200 femele si 66 masculi
15 - 21 saptamani cu 200 femele si 26 masculi
22 - 28 saptamani cu 200 femele si 66 masculi
29 - 34 saptamani cu 200 femele si 66 masculi
- Statie de incubatie :
- 1 incubator x 4ooo locuri oua
- 1eclozionator x 2000 locuri oua
- Crestere tineret
- capacitate 10500 locuri pe serie (7 module x 1500 locuri)
- Punct de taiere
- pentru 625 prepelite pe saptamana
B. Crescatorie profilata pe productia de carne.
In functie de posibilitatile materiale si de spatiul disponibil, crescatoria pentru productia de carne poate fi prevazuta cu sectie de reproductie, statie de incubatie, respectiv cu punct de taiere.
In cazul unui flux complet, organizarea crescatoriei se va face in urmatoarele sectiuni:
- Parinti
- Tineret 0- 6 saptamani
- Adulte 7-34 saptamani
- Statie de incubatie
- 1 incubator
- 1 eclozionator (50 % din capacitatea incubatorului)
- Crestere se pui carne (7 module)
- Punct de taiere
Fluxul tehnologic este identic cu cel al exploatarii mixte, cu singura deosebire ca la varsta de 6 saptamani toti puii sunt destinati sacrificarii.
Dimensionarea crescatoriei se va face dupa posibilitati, cu precizarea ca de la fiecare femela adulta se obtin (in ciclu de ouat de 29 saptamani): 139 oua x 90 % incubabile x 72 % ecoziune, rezultat 90 pui de o zi.
C. Crescatorie profilata pe productia de oua.
Cea mai simpla crescatorie este cea gospodareasca compusa dintr-o singura minibaterie de 30-50 de prepelite, care asigura necesarul de oua al unei familii formate din 3-5 membrii, in care consumul de oua de gaina este inlocuit total cu oua de prepelita, recunoscute ca ouale cele mai dietetice, comparativ cu alte specii de ouatoare (gaina, rata, bibilica etc.) Un ou de gaina de 62 grame poate fi inlocuit cu 5 oua de prepelita de cate 12,4 grame.
Consumul anual maxim al unei persoane , de 300 oua, gaina, poate fi deci satisfacut cu 1.500 oua de prepelita, iar o familie de 5 persoane are nevoie anual de circa 7500 oua de prepelita, adica de o medie zilnica de 20 - 22 oua . La un procent mediu de ouat de 60 % (foarte usor de realizat) este suficienta o minibaterie de 30-35 prepelite ouatoare, care poate fi amplasata cu usurinta pe balcon, in pod, sau intr-o nisa. Daca insa se are in vedere o crescatorie organizata cu oua disponibile pentru valorificare, se recomanda dimensiuni de 500-10.000 prepelite cu productii anuale de 120.000 pana la 2,5 milioane oua si un consum zilnic de furaje de la 12 kg la 250 kg. Curba economica de ouat a unei prepelite este intre varsta de 6 si 36 saptamani. In functie de valoarea biologica a prepelitelor, de conditiile tehnologice si de calitatea furajelor administrate, prepelitele pot fi mentinute in ouat un an si chiar mai mult, nivelul de ouat mentinundu-se la valori de 50%
CRESTEREA TINERETULUI DE REPRODUCTIE
Tineretul de reproductie poate fi crescut atat la sol, cat si in baterii. Pentru ambele sisteme de crestere sunt necesare urmatoarele masuri:
- spalarea si dezinfectarea spatiilor de crestere si odihna acestora cel putin o saptamana inainte de populare;
- mentinerea puilor de o zi in ecluzionator pana la uscarea totala a acestora . Nu trebuie sa ne temem de infometarea lor, pentru ca au in vitelus rezerva de hrana pentru 24 de ore;
- asternutul (de pe sol sau din cusca de demarare, daca este cazul ) sa fie uscat, bun absorbant al umiditatii, nu prea grosier, asezat in strat uniform;
- sistemul de incalzire sa fie pus in functiune din timp, pentru ca la populare sa asigure temperatura de 37-40° C;
- la populare, se recomanda ca puii sa fie lasati cca. 30 de minute in intuneric, pentru odihna;
- in continuare, trebuie sa fie asigurata mai intai apa, la o temperatura medie (temperatura prea scazuta provoaca indigestii, iar prea ridicata permite multiplicarea germenilor patogeni. In apa este preferabil sa fie dizolvate vitamine si antibiotice, iar puii vor fi introdusi - la populare unul cate unul cu ciocul in apa, pentru o prima hidratare si pentru a repera locurile de adapare;
- cresterea tineretului se va face in doua faze; demarajul ( 10 zile iarna, 7 zile vara) si cresterea propriu zisa (pana la 5 saptamani, dupa care se transfera in spatiile de adulte.
EXPLOATAREA PREPELITELOR ADULTE PENTRU REPRODUCTIE
Intrucat de la varsta de cca. 40 zile prepelita incepe sa oua, transferul in bateria de adulte trebuie facuta la varsta de cca. 5 saptamani (35 zile).
Dimensiunile custii pentru adulte pot merge de la capacitatea minima (o femela si un mascul in lucrarile de selectie, formula in care se obtine maximum de productie), doua femele si un mascul, trei femele si un mascul si pana la 30 femele si 10 masculi. Cu cat insa colonia este mai mare, cu atat fecunditatea si eclozionabilitatea sunt mai scazute.
Densitatea in cusca trebuie sa fie de 80 - 100 capete pe metru patrat. Asadar, pentru o colonie de 100 cap, vom utiliza o cusca de cca. 1 mp. Pentru economisirea spatiilor, custile se aseaza spate in spate, intre randurile de custi amplasandu-se jgheaburile de adapare, detasabile, care se scot zilnic pentru spalare si alimentare cu apa, iar in fata se gasesc jgheaburile de hranire. Custile sunt suprapuse pe 4 nivele. Plasa podea este inclinata dinspre spatele custii catre margine cu 3-4 cm pentru rostogolirea oualelor. Sub jgheabul de furajare, in peretele frontal, se lasa un spatiu de 2,7 cm, pentru rostogolirea oului spre sertarul de recoltare. Daca spatiul este mai mare, pe acolo pot evada prepelitele, daca este mai mic, nu pot iesi ouale.
Temperatura corporala a prepelitei este de 40 - 41 gr.C. La o temperatura ambientala sub 10° C (iarna si peste 30° C, prepelita sufera si isi reduce productia de oua. Iarna, se va realiza o densitate mai mare la nivelele inferioare ale bateriei (unde este mai frig) iar vara se va scadea in general incarcatura pe mp, la toate nivelele.
Furajarea prepelitelor adulte de reproductie este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste circa 10 % din greutatea prepelitei adulte, fata de 5 - 6 % la gaina, iar o prepelita poate produce si doua oua in 24 de ore, intrucat ovulatia se produce cu cca. 1 ora inainte de producerea unui ou, iar formarea unui ou dureaza 22 - 24 ore. Deci, intervalul dintre doua oua poate sa fie la prepelita de 21 ore, pe cand la gaina nu poate fi mai mic de 24 ore.
INCUBATIA
Dupa ce am obtinut oua pentru incubat de o buna valoare incubatoare, cu o fertilitate de minim 90%,, curate, cu coaja integra, trebuie sa le conservam in cele mai bune conditii, pe perioada dinainte de introducere la incubat.
Pastrarea oualor trebuie sa fie facuta intr-o camera racoroasa, la o temperatura de 10 - 15 grade C, dar nu pentru mai mult de o saptamana. Pe timpul pastrarii ouale trebuie sa fie pe periodic intoarse cu 180°
Incubatoarele pentru oua de prepelita, pot avea de la 100 oua pana la cateva zeci de mii si pot fi de suprafata sau de volum. De regula, pentru incubarea oualelor de prepelita se pot utiliza incubatoarele pentru gaina cu unele modificari, privind modul de asezare al oualor si cu corecturile de rigoare privind temperatura si umiditatea.
Intoarcerea oualor pe tot timpul perioadei de doua sau trei ori in 24 de ore, este necesara pentru evitarea aderarii si lipirii galbenusului de coaja si moartea embrionulu. Comparativ cu incubatia oualor de gaina, se va asigura o umiditate sporita in incubatoare, prin recipiente cu apa dispuse pe partea inferioara incubatoarelor.
La 14 zile de la introducerea de la incubat, ouale se transporta in ecluzionator. Aici, zilnic, ouale se pulverizeaza cu apa calda, cu un atomizor, pentru evitarea deshidratarii exagerate a oualor. Ecloziunea se produce la 16 - 17 zile de la introducerea la incubatie a oualor. Spargerea (ciocnirea) oului se realizeaza in zona diametrului mare al oului (la 1/3 dinspre capul cu camera de aer). Cand oualele au un bun procent de fecunditate (90 %) se realizeaza un procent de 70 - 75 % eclozionalitate. Cand se fac erori de selectie -(consangvinitate) sau de incubatie, pot exista pana la 10 % pui cu malformatii .
CRESCATORII DE CASA
O crescatorie de casa se face din placere si din spirit practic, iar numarul prepelitelor crescute este de 10 - 15 capete. In afara de petrecerea in mod placut a timpului liber, mica crescatorie acopera necesarul in oua al familiei respective, iar ouale de prepelita sunt dietetice, recomandate medical pentru afectiunile cardiatice, pentru potenta sexuala, etc.
Un om trebuie sa consume pe zi un ou de gaina sau 4 - 5 oua de prepelita, sau intr-un an cca. 1500 de oua de prepelita. Intrucat o prepelita produce anual cca. 250 oua, insemna ca pentru fiecare membru al familiei trebuie sa existe in permanenta in productie 6 prepelite. Daca, se exemplu, familia este formata din 4 persoane, atunci marimea crescatoriei va fi de 24 de prepelite.
Intrucat pe un metru patrat de cusca se pot caza 120 de preplite adulte, inseamna ca vom afecta fiecarei prepelite 8 cm patrati, iar pentru 24 de prepelite - 200 cm patrati, adica o cusca cu dimensiunile de 67 x 30 cm sau doua custi suprapuse de 33 x 30 cm.
Pentru o astfel de cusca nu este necesara o camera speciala, ci doar de o boxa existenta in casa, un coridor, o veranda, un balcon, un pod, cu conditia de mentine o temperatura relativ constanta intre 15° si 20° C, fara curenti si zgomote. De fapt, o astfel de cusca mobila cantareste maximum 12 Kg. Inclusiv prepelitele si poate fi mutata cu usurinta dintr-un loc in altul, in functie de anotimp si de spatiile disponibile din casa (gospodarie). Evitand binenteles locurile frecventate de pisici…
O astfel de cusca confectionata in gospodaria proprie sau procurata de la asociatia de crescatori, poate fi utilizata timp de cca. 10 ani, cu schimbarea anuala a prepelitelor. Este preferabil ca prepelitele sa fie cumparate la varsta de 30 -50 zile, adica cu 10 -15 zile inainte de inceperea ouatului.
Cusca este prevazuta cu jgheab de furajare si jgheab de adapare, amplasat in exteriorul custii. Prepelitele pot consuma intre 22 - 30 grame furaje pe zi, in functie de nivelul de ouat, valoarea nutriva a furajelor si modul de preparare al acestora. La o medie zilnica de 25 grame inseamna un necesar zilnic de 600 grame pe zi sau 18 Kg. pe luna, pentru crescatoria amintita pentru 24 de prepelite. Dar sunt produse pe luna 450 - 500 oua de prepelita, suficient pentru hrana familiei respective.
Este preferabila angrenarea copiilor in ingrijirea prepelitelor, pentru dezvoltarea respectului fata de munca, a sentimentului de iubire si ocrotire a animalelor.O astfel de crescatorie asigura necesarul propriu al familiei in oua si carne de prepelita si - in plus - realizeaza si un excendent de oua pentru valorificare. Se apreciaza ca o astfel de crescatorie poate avea intre 100 - 500 prepelite si produce anual intre 25 mii si 125 mii oua, din care 20-120 mii pentru vanzare. Se recomanda sa se inceapa cu un numar mic de prepelite (cca. 100) si dezvoltarea crescatoriei se face treptat pe masura acumularii experintei si asigurarii pietei de desfacere a oualor. Pentru 500 de prepelite sunt insa necesare custi care insumeaza o suprafata de 4 mp (500 x 80 cm). De aceea, spre a castiga spatiu, custile vor fi puse in baterie pe 4 nivele, caz in care spatiul de crestere ramane restrans (1 m2 x 4 nivele). Este deci necesara o camaruta bine aerisita si iluminata, in care, alaturi de bateria cu prepelite, sa poate fi depozitate furajele (necesar zilnic cca. 13 Kg) si echipamentul de lucru aferent
(fragmente din documentatia referitoare la cresterea si valorificarea prepelitelor, material pe care puteti sa il solicitati Asociatiei Nationale Cinegetica)
109 comentarii...Cresterea prepelitelor este una dintre afacerile deosebite pe care le puteti demara si dezvolta cu costuri si eforturi scazute, o afacere cu randament net superior altor afaceri. Cresterea pepelitelor se poate face ca o activitate de baza, ceea ce presupune un numar mare de prepelite ouatoare, crescute in ferme speciale (intre 5.000 si 10.000 de pasari), dar pot fi crescute si ca ocupatie anexa, pentru consumul propriu, in crescatorii familiale (intre 100 si 500 de pasari).
Unele din avantajele cresterii prepelitelor ar fi urmatoarele:
1) SPATIUL necesar amenajarii unei crescatorii nu este deloc o problema. Avand in vedere ca pe un metru patrat se pot creste pana la 120 de prepelite, insemna ca o crescatorie de casa poate fi amenajata intr-o cladire deja existenta - un grajd, pe un coridor, pe un balcon, etc. Pentru economisirea spatiului se pot folosi pana la 7 custi suprapuse. Singurele conditii ce trebuie asigurate sunt: pastrarea unei temperaturi relativ constante (intre 15° si 20° C), luminozitate, lipsa zgomotelor, a curentilor de aer si in general a tuturor factorilor de stres.
2) TIMPUL alocat ingrijirii prepelitelor este minim. Zilnic se administraza hrana si apa, se culeg oualele, la 1 - 2 zile se curata tavitele de dejectii. O atentie speciala trebuie acordata incubarii oualelor (intoarcerea oualelor in incubator de 2 - 3 ori in 24 de ore, umectarea oualelor din a 14-a zi de incubatie), si ingrijirii puilor (asigurarea unei temperaturi si furajari optime). O crescatorie de casa (500 de pasari) necesita un volum de munca putin mai mare, dar ingrijirea lor se poate face dupa terminarea serviciului.
3) COMERCIALIZAREA produselor obtinute din urma cresterii prepelitelor este usurata de faptul ca aceste produse sunt cu totul speciale. Astfel, oul de prepelita este o adevarata minune. Desi poate parea greu de grezut, avand in vedere dimensiunile mult mai mici ale oului de prepelita acesta contine de 5 ori mai mult fier, calciu, potasiu, zinc, de 6 ori mai multa viamina B6 si de 15 ori mai multa vitamina B2, decat oul de gaina. (vezi detalii in pagina Retete). Astfel, datorita continutului sau, oul de prepelita este foarte mult folosit in tratamentul naturist al unor boli, unele chiar foarte grave. Referitor la carnea acestor pasari, mentionam faptul ca este o carne de o calitate deosebita, fiind extrem de solicitata in marile restaurante. Tocmai de aceea si prepelitele salbatice sunt foarte mult cautate si apreciate de catre vanatori. Clientii pot fi consumatorii individuali sau firmele de alimentatie publica, restaurantele, magazinele si pietele agro-alimentare cu desfacere en-detail sau en-gros, si chiar firmele care exporta produse alimentare.
4) PROFITUL. Avand in vedere faptul ca la numai 40 de zile, prepelita ajunge la maturitate si incepe ouatul, productivitatea in cazul unor conditii optime de mediu si hrana, ajunge la circa 90 %, inseamna, in cazul unei crescatorii cu 500 de capete, o productie zilnica de 450 de oua. Costurile de productie sunt foarte mici, deoarece prepelita consuma foarte putina hrana (25 grame / 24 ore dintr-un furaj special care la aceasta ora este in jurul a 2.3 lei / kg). Alaturi de furaj mai este necesar ca in alimentatie sa se foloseasca si un complex polivitaminic buvabil, dar care este foarte accesibil. (cca 2 lei / zi pentru tot efectivul de 500 de capete). Alte cheltuieli mai sunt necesare pentru energia electrica (un bec econom de 15 W). Toate cheltuielile de productie nu depasesc deci 30 lei / zi pentru un efectiv de 500 de capete. Luand in considerare numai valorificarea celor 450 de oua, la un pret de 0.35 lei/ bucata, rezulta venituri zilnice de 157.5 de lei si un profit zilnic net de circa 127.5 de lei. Alaturi de oua un profit insemnat se poate scoate si din valorificarea carnii de prepelita, aceasta vanzandu-se la un pret destul de ridicat, se pot comercializa si oua de reproductie, pasarii vii, dar si dejectiile rezultate de la pasari, extreme de apreciate de cei care cultiva legume, flori, etc.
CARACTERISTICI SI AVANTAJE ALE CRESTERII PREPELITELOR
Cresterea prepelitelor in mici ferme proprietate personala prezinta urmatoarele caracteristici si avantaje:
1. Sunt necesare spatii reduse de crestere, prepelitele crescute in baterii de custi - permitand o mare incarcatura pe metru patrat (se recomanda amenajarea unor cladiri existente).
2. Cheltuieli cu echiparea crescatoriei si cu procurarea materialului matca, sunt de asemenea relativ mici.
3. Carnea si oualele de prepelita au calitati recunoscute, la un gust deosebit de apetisant, adaugandu-se si recomandarile medicale de consumare a acestor produse.
4. Carnea de prepelita este solicitata la export, iar piatra mondiala a acestui produs, este foarte favorabila.
Sunt necesare totusi unele masuri tehnico-organizatorice deosebite, pentru a ne feri de surprize.
1. Spatiile de crestere trebuie sa fie bine climatizate, calduroase, prepelitele nesuportand frigul si umezeala.
2. Furajele utilizate trebuie sa fie de cea mai buna calitate, ca valoare nutritiva si ca salubritate.
3. Este preferabila organizarea cresterii prepelitelor in flux continuu (reproductie, incubatie, productie de carne si oua pentru consum, prelucrare produse) cu activitatea in tot cursul anului.
ORGANIZAREA CRESCATORIEI
Pot fi numeroase tipuri de crescatorii de prepelite, insa trei din acestea merita sa fie discutate:
a) Crescatorie mixta pentru oua si carne
b) Crescatorie profilata pe productie de carne
c) Crescatorie profilata pe productie de oua
La randul lor, crescatoriile pot avea un flux complet (reproductie, incubatie productie (carne-oua) : industrializare, desfacere), sau se pot limita numai la productia de carne sau oua de prepelita. Nici unul din aceste sisteme nu este contraindicat.
A. Crescatorie mixta pentru oua carne
Organizata in flux continuu, deci cu activitate egala in tot timpul anului respectiv crescatoria, de dimensiuni medii, va avea urmatoarele faze:
- Parinti:
- Tineret 0 - 6 saptamani cu 600 capete pe serie (nesexati)
- Adulti 7 - 34 saptamani cu 800 femele si 264 masculi
din care: 7 - 14 saptamani cu 200 femele si 66 masculi
15 - 21 saptamani cu 200 femele si 26 masculi
22 - 28 saptamani cu 200 femele si 66 masculi
29 - 34 saptamani cu 200 femele si 66 masculi
- Statie de incubatie :
- 1 incubator x 4ooo locuri oua
- 1eclozionator x 2000 locuri oua
- Crestere tineret
- capacitate 10500 locuri pe serie (7 module x 1500 locuri)
- Punct de taiere
- pentru 625 prepelite pe saptamana
B. Crescatorie profilata pe productia de carne.
In functie de posibilitatile materiale si de spatiul disponibil, crescatoria pentru productia de carne poate fi prevazuta cu sectie de reproductie, statie de incubatie, respectiv cu punct de taiere.
In cazul unui flux complet, organizarea crescatoriei se va face in urmatoarele sectiuni:
- Parinti
- Tineret 0- 6 saptamani
- Adulte 7-34 saptamani
- Statie de incubatie
- 1 incubator
- 1 eclozionator (50 % din capacitatea incubatorului)
- Crestere se pui carne (7 module)
- Punct de taiere
Fluxul tehnologic este identic cu cel al exploatarii mixte, cu singura deosebire ca la varsta de 6 saptamani toti puii sunt destinati sacrificarii.
Dimensionarea crescatoriei se va face dupa posibilitati, cu precizarea ca de la fiecare femela adulta se obtin (in ciclu de ouat de 29 saptamani): 139 oua x 90 % incubabile x 72 % ecoziune, rezultat 90 pui de o zi.
C. Crescatorie profilata pe productia de oua.
Cea mai simpla crescatorie este cea gospodareasca compusa dintr-o singura minibaterie de 30-50 de prepelite, care asigura necesarul de oua al unei familii formate din 3-5 membrii, in care consumul de oua de gaina este inlocuit total cu oua de prepelita, recunoscute ca ouale cele mai dietetice, comparativ cu alte specii de ouatoare (gaina, rata, bibilica etc.) Un ou de gaina de 62 grame poate fi inlocuit cu 5 oua de prepelita de cate 12,4 grame.
Consumul anual maxim al unei persoane , de 300 oua, gaina, poate fi deci satisfacut cu 1.500 oua de prepelita, iar o familie de 5 persoane are nevoie anual de circa 7500 oua de prepelita, adica de o medie zilnica de 20 - 22 oua . La un procent mediu de ouat de 60 % (foarte usor de realizat) este suficienta o minibaterie de 30-35 prepelite ouatoare, care poate fi amplasata cu usurinta pe balcon, in pod, sau intr-o nisa. Daca insa se are in vedere o crescatorie organizata cu oua disponibile pentru valorificare, se recomanda dimensiuni de 500-10.000 prepelite cu productii anuale de 120.000 pana la 2,5 milioane oua si un consum zilnic de furaje de la 12 kg la 250 kg. Curba economica de ouat a unei prepelite este intre varsta de 6 si 36 saptamani. In functie de valoarea biologica a prepelitelor, de conditiile tehnologice si de calitatea furajelor administrate, prepelitele pot fi mentinute in ouat un an si chiar mai mult, nivelul de ouat mentinundu-se la valori de 50%
CRESTEREA TINERETULUI DE REPRODUCTIE
Tineretul de reproductie poate fi crescut atat la sol, cat si in baterii. Pentru ambele sisteme de crestere sunt necesare urmatoarele masuri:
- spalarea si dezinfectarea spatiilor de crestere si odihna acestora cel putin o saptamana inainte de populare;
- mentinerea puilor de o zi in ecluzionator pana la uscarea totala a acestora . Nu trebuie sa ne temem de infometarea lor, pentru ca au in vitelus rezerva de hrana pentru 24 de ore;
- asternutul (de pe sol sau din cusca de demarare, daca este cazul ) sa fie uscat, bun absorbant al umiditatii, nu prea grosier, asezat in strat uniform;
- sistemul de incalzire sa fie pus in functiune din timp, pentru ca la populare sa asigure temperatura de 37-40° C;
- la populare, se recomanda ca puii sa fie lasati cca. 30 de minute in intuneric, pentru odihna;
- in continuare, trebuie sa fie asigurata mai intai apa, la o temperatura medie (temperatura prea scazuta provoaca indigestii, iar prea ridicata permite multiplicarea germenilor patogeni. In apa este preferabil sa fie dizolvate vitamine si antibiotice, iar puii vor fi introdusi - la populare unul cate unul cu ciocul in apa, pentru o prima hidratare si pentru a repera locurile de adapare;
- cresterea tineretului se va face in doua faze; demarajul ( 10 zile iarna, 7 zile vara) si cresterea propriu zisa (pana la 5 saptamani, dupa care se transfera in spatiile de adulte.
EXPLOATAREA PREPELITELOR ADULTE PENTRU REPRODUCTIE
Intrucat de la varsta de cca. 40 zile prepelita incepe sa oua, transferul in bateria de adulte trebuie facuta la varsta de cca. 5 saptamani (35 zile).
Dimensiunile custii pentru adulte pot merge de la capacitatea minima (o femela si un mascul in lucrarile de selectie, formula in care se obtine maximum de productie), doua femele si un mascul, trei femele si un mascul si pana la 30 femele si 10 masculi. Cu cat insa colonia este mai mare, cu atat fecunditatea si eclozionabilitatea sunt mai scazute.
Densitatea in cusca trebuie sa fie de 80 - 100 capete pe metru patrat. Asadar, pentru o colonie de 100 cap, vom utiliza o cusca de cca. 1 mp. Pentru economisirea spatiilor, custile se aseaza spate in spate, intre randurile de custi amplasandu-se jgheaburile de adapare, detasabile, care se scot zilnic pentru spalare si alimentare cu apa, iar in fata se gasesc jgheaburile de hranire. Custile sunt suprapuse pe 4 nivele. Plasa podea este inclinata dinspre spatele custii catre margine cu 3-4 cm pentru rostogolirea oualelor. Sub jgheabul de furajare, in peretele frontal, se lasa un spatiu de 2,7 cm, pentru rostogolirea oului spre sertarul de recoltare. Daca spatiul este mai mare, pe acolo pot evada prepelitele, daca este mai mic, nu pot iesi ouale.
Temperatura corporala a prepelitei este de 40 - 41 gr.C. La o temperatura ambientala sub 10° C (iarna si peste 30° C, prepelita sufera si isi reduce productia de oua. Iarna, se va realiza o densitate mai mare la nivelele inferioare ale bateriei (unde este mai frig) iar vara se va scadea in general incarcatura pe mp, la toate nivelele.
Furajarea prepelitelor adulte de reproductie este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste circa 10 % din greutatea prepelitei adulte, fata de 5 - 6 % la gaina, iar o prepelita poate produce si doua oua in 24 de ore, intrucat ovulatia se produce cu cca. 1 ora inainte de producerea unui ou, iar formarea unui ou dureaza 22 - 24 ore. Deci, intervalul dintre doua oua poate sa fie la prepelita de 21 ore, pe cand la gaina nu poate fi mai mic de 24 ore.
INCUBATIA
Dupa ce am obtinut oua pentru incubat de o buna valoare incubatoare, cu o fertilitate de minim 90%,, curate, cu coaja integra, trebuie sa le conservam in cele mai bune conditii, pe perioada dinainte de introducere la incubat.
Pastrarea oualor trebuie sa fie facuta intr-o camera racoroasa, la o temperatura de 10 - 15 grade C, dar nu pentru mai mult de o saptamana. Pe timpul pastrarii ouale trebuie sa fie pe periodic intoarse cu 180°
Incubatoarele pentru oua de prepelita, pot avea de la 100 oua pana la cateva zeci de mii si pot fi de suprafata sau de volum. De regula, pentru incubarea oualelor de prepelita se pot utiliza incubatoarele pentru gaina cu unele modificari, privind modul de asezare al oualor si cu corecturile de rigoare privind temperatura si umiditatea.
Intoarcerea oualor pe tot timpul perioadei de doua sau trei ori in 24 de ore, este necesara pentru evitarea aderarii si lipirii galbenusului de coaja si moartea embrionulu. Comparativ cu incubatia oualor de gaina, se va asigura o umiditate sporita in incubatoare, prin recipiente cu apa dispuse pe partea inferioara incubatoarelor.
La 14 zile de la introducerea de la incubat, ouale se transporta in ecluzionator. Aici, zilnic, ouale se pulverizeaza cu apa calda, cu un atomizor, pentru evitarea deshidratarii exagerate a oualor. Ecloziunea se produce la 16 - 17 zile de la introducerea la incubatie a oualor. Spargerea (ciocnirea) oului se realizeaza in zona diametrului mare al oului (la 1/3 dinspre capul cu camera de aer). Cand oualele au un bun procent de fecunditate (90 %) se realizeaza un procent de 70 - 75 % eclozionalitate. Cand se fac erori de selectie -(consangvinitate) sau de incubatie, pot exista pana la 10 % pui cu malformatii .
CRESCATORII DE CASA
O crescatorie de casa se face din placere si din spirit practic, iar numarul prepelitelor crescute este de 10 - 15 capete. In afara de petrecerea in mod placut a timpului liber, mica crescatorie acopera necesarul in oua al familiei respective, iar ouale de prepelita sunt dietetice, recomandate medical pentru afectiunile cardiatice, pentru potenta sexuala, etc.
Un om trebuie sa consume pe zi un ou de gaina sau 4 - 5 oua de prepelita, sau intr-un an cca. 1500 de oua de prepelita. Intrucat o prepelita produce anual cca. 250 oua, insemna ca pentru fiecare membru al familiei trebuie sa existe in permanenta in productie 6 prepelite. Daca, se exemplu, familia este formata din 4 persoane, atunci marimea crescatoriei va fi de 24 de prepelite.
Intrucat pe un metru patrat de cusca se pot caza 120 de preplite adulte, inseamna ca vom afecta fiecarei prepelite 8 cm patrati, iar pentru 24 de prepelite - 200 cm patrati, adica o cusca cu dimensiunile de 67 x 30 cm sau doua custi suprapuse de 33 x 30 cm.
Pentru o astfel de cusca nu este necesara o camera speciala, ci doar de o boxa existenta in casa, un coridor, o veranda, un balcon, un pod, cu conditia de mentine o temperatura relativ constanta intre 15° si 20° C, fara curenti si zgomote. De fapt, o astfel de cusca mobila cantareste maximum 12 Kg. Inclusiv prepelitele si poate fi mutata cu usurinta dintr-un loc in altul, in functie de anotimp si de spatiile disponibile din casa (gospodarie). Evitand binenteles locurile frecventate de pisici…
O astfel de cusca confectionata in gospodaria proprie sau procurata de la asociatia de crescatori, poate fi utilizata timp de cca. 10 ani, cu schimbarea anuala a prepelitelor. Este preferabil ca prepelitele sa fie cumparate la varsta de 30 -50 zile, adica cu 10 -15 zile inainte de inceperea ouatului.
Cusca este prevazuta cu jgheab de furajare si jgheab de adapare, amplasat in exteriorul custii. Prepelitele pot consuma intre 22 - 30 grame furaje pe zi, in functie de nivelul de ouat, valoarea nutriva a furajelor si modul de preparare al acestora. La o medie zilnica de 25 grame inseamna un necesar zilnic de 600 grame pe zi sau 18 Kg. pe luna, pentru crescatoria amintita pentru 24 de prepelite. Dar sunt produse pe luna 450 - 500 oua de prepelita, suficient pentru hrana familiei respective.
Este preferabila angrenarea copiilor in ingrijirea prepelitelor, pentru dezvoltarea respectului fata de munca, a sentimentului de iubire si ocrotire a animalelor.O astfel de crescatorie asigura necesarul propriu al familiei in oua si carne de prepelita si - in plus - realizeaza si un excendent de oua pentru valorificare. Se apreciaza ca o astfel de crescatorie poate avea intre 100 - 500 prepelite si produce anual intre 25 mii si 125 mii oua, din care 20-120 mii pentru vanzare. Se recomanda sa se inceapa cu un numar mic de prepelite (cca. 100) si dezvoltarea crescatoriei se face treptat pe masura acumularii experintei si asigurarii pietei de desfacere a oualor. Pentru 500 de prepelite sunt insa necesare custi care insumeaza o suprafata de 4 mp (500 x 80 cm). De aceea, spre a castiga spatiu, custile vor fi puse in baterie pe 4 nivele, caz in care spatiul de crestere ramane restrans (1 m2 x 4 nivele). Este deci necesara o camaruta bine aerisita si iluminata, in care, alaturi de bateria cu prepelite, sa poate fi depozitate furajele (necesar zilnic cca. 13 Kg) si echipamentul de lucru aferent
(fragmente din documentatia referitoare la cresterea si valorificarea prepelitelor, material pe care puteti sa il solicitati Asociatiei Nationale Cinegetica)
duminică, 9 iunie 2013
duminică, 2 iunie 2013
Un vicovean a dat lovitura cu prepeliţe japoneze
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Un
bărbat din Vicovu de Sus este de un an de zile crescător de prepeliţe
japoneze. Este singurul crescător autorizat de prepeliţe din judeţul
Suceava şi se declară foarte mulţumit de afacerea sa. Înaintea sa, în
judeţ mai existau doar câţiva mici crescători de prepeliţe, care aveau
câteva zeci de păsări şi nu erau autorizaţi să scoată ouăle sau carnea
în afara gospodăriei. Deşi a intrat pe o piaţă pe care nimeni nu o mai
încercase, omul spune că are succes. Clienţii, persoane fizice, dar şi
reţele de magazine, nu îi lipsesc, de aceea lună de lună îşi sporeşte
efectivele de păsări.
A preluat modelul de la o fermă din Iugoslavia
Ioan Buzduga s-a ocupat de agricultură toată viaţa. S-a apucat de crescut prepeliţe după ce, susţine el, s-a vindecat de ulcer făcând o cură cu ouă de prepeliţă.
„Eram la muncă în Iugoslavia şi lucram la o fermă de prepeliţe din acestea japoneze. Fiind bolnav de ulcer am urmat o cură completă, de 50 de zile, cu ouă de prepeliţă şi sirop de cătină. Cu mâna pe inimă vă spun, deşi doctorii spuneau că nu voi scăpa de cuţit, m-am vindecat complet cu acest tratament”, povesteşte Ioan Buzduga.
Cum a revenit în România, singurul său gând a fost să se apuce de crescut prepeliţe japoneze.
„La începutul anului trecut am cumpărat 200 de ouă de la un mic crescător de prepeliţe din Câmpulung Moldovenesc. I-a trebuit mult ca să le poată strânge, însă i le-am plătit bine şi a acceptat. Aşa am început. Le-am băgat la incubator şi am scos 100 de pui”, îşi aduce aminte de începutul afacerii sale omul. I-a fost foarte greu pentru că nu ştia prea multe despre creşterea acestora. Cu ajutorul cărţilor de specialitate şi a internetului a reuşit însă.
Investiţie mică, cheltuieli puţine, profit imediat
Astăzi, la mai puţin de un an de la demararea afacerii, omul a ajuns la 800 de prepeliţe. Tocmai şi-a achiziţionat trei incubatoare cu o capacitate de 600 de ouă fiecare şi într-o lună va ajunge la 1500 de efective. Cum are acum incubatoare cu capacitate mare, până în toamnă are de gând să ajungă la 2500 de prepeliţe ouătoare.
La două luni de la naştere, prepeliţele încep deja să facă ouă. De la 800 de prepeliţe ouătoare câte are acum, omul scoate zilnic în jur de 600 de ouă.
„Prepeliţele japoneze sunt o specie foarte avantajoasă. De la două luni încep să facă ouă aproape zilnic, iar randamentul continuă până spre un an de zile. După aceea trebuiesc schimbate. Nu mănâncă mai mult de 30 de grame de mâncare pe zi, iar carnea lor este de asemenea foarte bună”, explică crescătorul.
Praf din ouă pentru medicamente
Deşi până la finele anului va avea de trei ori mai multe prepeliţe decât are acum, Ioan Buzduga nu îşi face griji că nu va putea vinde ouăle.
„Am purtat o discuţie cu o firmă din Galaţi care are mare nevoie de ouă de prepeliţă din care fabrică un praf folosit la fabricarea unor medicamente, dar şi la cosmetice”, ne-a spus omul despre planurile sale de viitor.
În momentul de faţă cea mai mare parte a ouălor sunt preluate de mai multe reţele de magazine, care le vând în Vicovu de Sus, Rădăuţi şi în municipiul Suceava.
Ouă de prepeliţă, în locul ouălor de găină
Ioan Buzduga are şi foarte mulţi clienţi care îl contactează direct şi achiziţionează constant cantităţi destul de mari de ouă. Unii cumpără ouă pentru a se tratata de diferite boli, în timp ce alţii le achiziţionează pentru consumul zilnic, înlocuind oul de găină cu cel de prepeliţă.
Mulţi au trecut pe consumul de ouă de prepeliţă pentru că acestea au doar 1-2% grăsime şi conţin fier de cinci ori mai mult decât oul de găină.
Ioan Buzduga vinde oul cu preţul de 0,3 lei, în timp ce în magazine acesta ajunge să coste undeva la 0,4 lei, în funcţie de comisionul perceput de fiecare intermediar.
Pentru a putea să vândă ouă şi în magazine, la fermă au avut loc mai multe inspecţii sanitar-veterinare, care au vizat verificarea condiţiilor de igienă şi alimentaţie în care sunt crescute prepeliţele.
După toate acestea, Ioan Buzduga a devenit persoană fizică autorizată să vândă ouă de prepeliţă.
Crescătorul îşi hrăneşte prepeliţele numai cu mâncare naturală, formată în cea mai mare parte din porumb şi grâu, combinat cu calciu furajer şi făină de lucernă.
Carnea de prepeliţă, donată la bolnavii de cancer
După ce nu mai sunt productive, prepeliţele sunt sacrificate, lăsând loc noilor generaţii. Carnea de prepeliţă japoneză reprezintă un deliciu culinar, kilogramul fiind vândut pe piaţă cu 36-38 de lei. Foarte mici, prepeliţele abia ajung la 100 de grame, în timp ce masculii nu depăşesc nici la maturitate 80 de grame, astfel explicându-se şi de ce carnea este atât de scumpă.
„În capitală, în marile magazine, carnea de prepeliţă se găseşte cu uşurinţă. La noi în Suceava nu am reuşit încă să pătrund cu carne pe piaţă şi nici nu aş avea cum, având în vedere efectivele pe care le am. Carnea de prepeliţă o donez câtorva bolnavi de cancer, care o folosesc ca tratament pentru ameliorarea bolii”, a explicat Ioan Buzduga.
Cura cu ouă, tratament naturist
Ouăle de prepeliţă japoneză sunt căutate de mulţi oameni pentru că sunt un adevărat medicament. Ajută la vindecarea unei game foarte variate de boli.
Se folosesc pentru tratarea bolilor digestive, chiar şi ulcer gastric şi duodenal, bolilor hepatice, renale sau alergice. O cură cu ouă de prepeliţă este indicată şi în terapeutica bolilor cardiace, dar şi pentru ridicarea potenţei sexuale. De asemenea, ouăle de prepeliţă ajută la creşterea imunităţii organismului, dar şi la trecerea peste stări de stres şi oboseală.
„Recomand cura cu ouă de prepeliţă nu numai celor care au o afecţiune, ci şi celor care, aparent, nu au probleme de sănătate. Acest tratament este un bun pentru tot organismul, are numai efecte pozitive”, povesteşte Ioan Buzduga, arătându-ne cărţile de specialitate care confirmă cele spuse de el.
Cei care fac tratament cu ouă de prepeliţă trebuie să consume zilnic ouăle crude, în combinaţie cu alte tratamente naturiste, recomandate în funcţie de fiecare afecţiune în parte.
Cu un profit de care este mulţumit, deşi abia a început afacerea, Ioan Buzduga are gânduri mari, sperând ca în curând să acceseze şi ceva fonduri europene care să-i permită să se dezvolte şi mai mult.
O pisică a omorât 20 de prepeliţe
Ioan Buzduga ne-a povestit şi despre o întâmplare mai nefericită în ceea ce priveşte începuturile sale ca crescător de prepeliţe japoneze. O pisică pe care acesta o avea în gospodărie a reuşit să-i omoare zeci de păsări, deşi nici măcar nu s-a atins de ele.
„A intrat pur şi simplu la ele şi se uita. Păsările au intrat în panică, au început să se izbească una în alta şi de grilajele cuştilor. Au murit multe, cel puţin 20. Am aflat apoi că au capul foarte sensibil şi dacă se lovesc sunt pierdute”, spune crescătorul.
A preluat modelul de la o fermă din Iugoslavia
Ioan Buzduga s-a ocupat de agricultură toată viaţa. S-a apucat de crescut prepeliţe după ce, susţine el, s-a vindecat de ulcer făcând o cură cu ouă de prepeliţă.
„Eram la muncă în Iugoslavia şi lucram la o fermă de prepeliţe din acestea japoneze. Fiind bolnav de ulcer am urmat o cură completă, de 50 de zile, cu ouă de prepeliţă şi sirop de cătină. Cu mâna pe inimă vă spun, deşi doctorii spuneau că nu voi scăpa de cuţit, m-am vindecat complet cu acest tratament”, povesteşte Ioan Buzduga.
Cum a revenit în România, singurul său gând a fost să se apuce de crescut prepeliţe japoneze.
„La începutul anului trecut am cumpărat 200 de ouă de la un mic crescător de prepeliţe din Câmpulung Moldovenesc. I-a trebuit mult ca să le poată strânge, însă i le-am plătit bine şi a acceptat. Aşa am început. Le-am băgat la incubator şi am scos 100 de pui”, îşi aduce aminte de începutul afacerii sale omul. I-a fost foarte greu pentru că nu ştia prea multe despre creşterea acestora. Cu ajutorul cărţilor de specialitate şi a internetului a reuşit însă.
Investiţie mică, cheltuieli puţine, profit imediat
Astăzi, la mai puţin de un an de la demararea afacerii, omul a ajuns la 800 de prepeliţe. Tocmai şi-a achiziţionat trei incubatoare cu o capacitate de 600 de ouă fiecare şi într-o lună va ajunge la 1500 de efective. Cum are acum incubatoare cu capacitate mare, până în toamnă are de gând să ajungă la 2500 de prepeliţe ouătoare.
La două luni de la naştere, prepeliţele încep deja să facă ouă. De la 800 de prepeliţe ouătoare câte are acum, omul scoate zilnic în jur de 600 de ouă.
„Prepeliţele japoneze sunt o specie foarte avantajoasă. De la două luni încep să facă ouă aproape zilnic, iar randamentul continuă până spre un an de zile. După aceea trebuiesc schimbate. Nu mănâncă mai mult de 30 de grame de mâncare pe zi, iar carnea lor este de asemenea foarte bună”, explică crescătorul.
Praf din ouă pentru medicamente
Deşi până la finele anului va avea de trei ori mai multe prepeliţe decât are acum, Ioan Buzduga nu îşi face griji că nu va putea vinde ouăle.
„Am purtat o discuţie cu o firmă din Galaţi care are mare nevoie de ouă de prepeliţă din care fabrică un praf folosit la fabricarea unor medicamente, dar şi la cosmetice”, ne-a spus omul despre planurile sale de viitor.
În momentul de faţă cea mai mare parte a ouălor sunt preluate de mai multe reţele de magazine, care le vând în Vicovu de Sus, Rădăuţi şi în municipiul Suceava.
Ouă de prepeliţă, în locul ouălor de găină
Ioan Buzduga are şi foarte mulţi clienţi care îl contactează direct şi achiziţionează constant cantităţi destul de mari de ouă. Unii cumpără ouă pentru a se tratata de diferite boli, în timp ce alţii le achiziţionează pentru consumul zilnic, înlocuind oul de găină cu cel de prepeliţă.
Mulţi au trecut pe consumul de ouă de prepeliţă pentru că acestea au doar 1-2% grăsime şi conţin fier de cinci ori mai mult decât oul de găină.
Ioan Buzduga vinde oul cu preţul de 0,3 lei, în timp ce în magazine acesta ajunge să coste undeva la 0,4 lei, în funcţie de comisionul perceput de fiecare intermediar.
Pentru a putea să vândă ouă şi în magazine, la fermă au avut loc mai multe inspecţii sanitar-veterinare, care au vizat verificarea condiţiilor de igienă şi alimentaţie în care sunt crescute prepeliţele.
După toate acestea, Ioan Buzduga a devenit persoană fizică autorizată să vândă ouă de prepeliţă.
Crescătorul îşi hrăneşte prepeliţele numai cu mâncare naturală, formată în cea mai mare parte din porumb şi grâu, combinat cu calciu furajer şi făină de lucernă.
Carnea de prepeliţă, donată la bolnavii de cancer
După ce nu mai sunt productive, prepeliţele sunt sacrificate, lăsând loc noilor generaţii. Carnea de prepeliţă japoneză reprezintă un deliciu culinar, kilogramul fiind vândut pe piaţă cu 36-38 de lei. Foarte mici, prepeliţele abia ajung la 100 de grame, în timp ce masculii nu depăşesc nici la maturitate 80 de grame, astfel explicându-se şi de ce carnea este atât de scumpă.
„În capitală, în marile magazine, carnea de prepeliţă se găseşte cu uşurinţă. La noi în Suceava nu am reuşit încă să pătrund cu carne pe piaţă şi nici nu aş avea cum, având în vedere efectivele pe care le am. Carnea de prepeliţă o donez câtorva bolnavi de cancer, care o folosesc ca tratament pentru ameliorarea bolii”, a explicat Ioan Buzduga.
Cura cu ouă, tratament naturist
Ouăle de prepeliţă japoneză sunt căutate de mulţi oameni pentru că sunt un adevărat medicament. Ajută la vindecarea unei game foarte variate de boli.
Se folosesc pentru tratarea bolilor digestive, chiar şi ulcer gastric şi duodenal, bolilor hepatice, renale sau alergice. O cură cu ouă de prepeliţă este indicată şi în terapeutica bolilor cardiace, dar şi pentru ridicarea potenţei sexuale. De asemenea, ouăle de prepeliţă ajută la creşterea imunităţii organismului, dar şi la trecerea peste stări de stres şi oboseală.
„Recomand cura cu ouă de prepeliţă nu numai celor care au o afecţiune, ci şi celor care, aparent, nu au probleme de sănătate. Acest tratament este un bun pentru tot organismul, are numai efecte pozitive”, povesteşte Ioan Buzduga, arătându-ne cărţile de specialitate care confirmă cele spuse de el.
Cei care fac tratament cu ouă de prepeliţă trebuie să consume zilnic ouăle crude, în combinaţie cu alte tratamente naturiste, recomandate în funcţie de fiecare afecţiune în parte.
Cu un profit de care este mulţumit, deşi abia a început afacerea, Ioan Buzduga are gânduri mari, sperând ca în curând să acceseze şi ceva fonduri europene care să-i permită să se dezvolte şi mai mult.
O pisică a omorât 20 de prepeliţe
Ioan Buzduga ne-a povestit şi despre o întâmplare mai nefericită în ceea ce priveşte începuturile sale ca crescător de prepeliţe japoneze. O pisică pe care acesta o avea în gospodărie a reuşit să-i omoare zeci de păsări, deşi nici măcar nu s-a atins de ele.
„A intrat pur şi simplu la ele şi se uita. Păsările au intrat în panică, au început să se izbească una în alta şi de grilajele cuştilor. Au murit multe, cel puţin 20. Am aflat apoi că au capul foarte sensibil şi dacă se lovesc sunt pierdute”, spune crescătorul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)